Spiritul pune in
miscare materia

Factorii care determna oamenii sa fie superstitiosi conlucreaza si de fiecare data exista determinare multipla. Exista in psihologia cognitiva ideea ca este in natura creierului nostru sa mai faca si erori logice cand vine vorba de procesele mentale si de luarea deciziilor. Totodata, obisnuit fiind sa lucreze pe algoritmul input-output si obisnuit sa traga concluzii, el “arde” anumite etape logice si ne trezim cu o concluzie gresita pornind de la anumite date reale.

Unii cercetatori atribuie cauzalitatea superstitiei unui gen de gandire pe care il folosim preponderent (Paranormal beliefs, education, and thinking styles, Kia Aarnio, Marjaana Lindeman, Department of Psychology, University of Helsinki). Gandirea intuitiva este cea care hraneste superstitia, pe cand cea analitica nu o incurajeaza. Cercetatoarele au facut un studiu amplu pe studenti de la diverse facultati, in diverse domenii si au gasit ca studentii din arii stiintifice, deci cei care au nevoie de gandire analitica sunt mai putin superstitiosi fata de cei din arte si literatura, care au avut cele mai mari scoruri in privinta credintei superstitioase.superstitii

Emily Pronin, publicista si profesor de psihologie la Princeton crede ca oamenii sunt superstitiosi pentru ca sunt expusi tot timpul gandurilor, dar si situatiilor din afara. Asa ca incearca sa le “impace”, incearca sa prevada ce se afla in afara persoanei lor folosind resurse interne. ( apud Do You Believe in Magic?, www.nytimes.com, January 23, 2007).

Nevoia de control este propusa ca explicatie si de Daniel M. Wegner, profesor de psihologie la Harvard: “sentimentul ca gandurile tale pot, intr-un fel, sa controleze evenimentele este, de fapt, o nevoie de siguranta” (Do You Believe in Magic?, www.nytimes.com, January 23, 2007). Dar nevoia de control se leaga de locus of control. La unii acest “centru al controlului” se afla in interior, la altii in afara.

Cei cu locus of control intern au mai multa incredere in capacitatea lor de a determina evenimentele si de a-si asuma responsabilitatea pentru ele, in schimb ceilalti cred ca ele depind de factori externi, deci controlabili de altceva decat ei insisi si implicit sunt mai expusi supersitiei (e mai simplu sa crezi ca ai picat la examenul de la scoala de soferi pentru ca ti-a trecut o pisica neagra calea). Bineinteles ca un factor important il au mediul in care cresti si cultura.

Desi nu s-a aratat ca exista corelatii intre inteligenta si superstitie in studiile observate, se pare ca exista corelatii superstitie-nivel de educatie. Cu cat sunt mai educati, oamenii sunt mai putini superstitiosi. (Paranormal beliefs, education, and thinking styles, Kia Aarnio, Marjaana Lindeman, Department of Psychology, University of Helsinki), au concluzionat autoarele care au comparat scorurile obtinute de subiectii care frecventeaza cursuri de universitate si cei de la colegii vocationale.

Istoria personala este iarasi foarte importanta. Daca pana la o varsta gandirea magica este normala (pana la 8 ani), dupa ea ar trebui corectata si majoritatea copiilor pot face o diferenta intre real si imaginar. Desigur, in situatii speciale regresam la acea varsta si repetam comportamente (de exemplu, o trauma care nu a fost rezolvata si este reactualizata de o situatie noua readuce in comportamentul adult un mod de reactie infantil – cel la varsta caruia a avut loc evenimentul asemanator; o situatie careia nu ii putem face fata – ce bine ar fi sa vina zana cea buna la noapte si sa ma trezesc maine cu proicetul facut, isi spune cineva inaintea unui deadline nerezolvat)/ Explicabile sau nu, superstitiile au efecte asupra noastra.

Urmarind criteriul polaritatii lor putem deduce cateva dintre efectele asupra comportamentului uman. Efecte pozitive: Primul dintre ele este cel adaptativ. Toate acele ganduri care ne vin nu fac decat sa ne pregateasca pentru o situatie. Superstiile nu se rezuma doar la aspecte negative, asa ca daca vezi un cal alb poti crede ca vei avea noroc, sa devii mai bine dispus si mai deschis catre experiente pozitive. Foxman (apud The Psychology of Superstition) sustine ca superstia are un efect reglator, placebo. Daca tu chiar crezi ca ceva te va ajuta, atunci chiar vei avea mai multe resurse, mai multa incredere. Este o forta extraordinara in credinta”, zice el. Acelasi lucru este sustinut si de studiul Laurei King, profesor doctor la University of Missouri, Columbia, publicat in Journal of Personality and Social Psychology (Vol. 92, No. 5) care arata ca oamenii optimisti tind sa aiba superstitii pozitive care ii energizeaza. Pana la urma, este normal sa avem frici in fata noului si sa ne facem anumite idei despre ce va urma pentru ca adaptarea sa fie mai rapida si mai sigura. Efecte negative: Cel mai aspru este tulburarea de comportament denumita obsesiv-compulsiva.

Unii oameni cred ca daca ies cu stangul pe usa dimineata le merge rau si se pot intoarce de la mijlocul drumului ca sa mai iasa o data pe usa. Un caz foarte interesant prezentat de Scott Peck in Psihologia minciunii este al unui barbat care era sigur ca va muri data viitoare cand va trece peste un anumit pod, cand o anumita groape din asflat va fi umpluta, cand va ajunge la un anumit numar in numararea banilor etc.

Astfel de comportamente sunt patologice si superstitia este ceva specific lor. Pot fi extrem de anxiogene si persoana traieste adevarate momente de groaza in preajma lor, asa ca doar tratamentul psihiatric ii poate fi de ajutor. Daca nu se ajunge in sfera patologiei, experimentata sistematic si perseverent, superstitia poate crea dezechilibre in organism. Multa energie risipita degeaba si chiar comportamente dezadaptative.

Cu siguranta nu ne miram cand cineva ne intreaba ce zodie suntem, dar daca ne arata ca este pasionata de toate zodiacele din ziare ne punem semne de intrebare. De aici, catalogarea, marginalizarea celor cu o inclinatie speciala catre superstitie. In plus, chiar la nivel de relatie se experimenteaza neautentic trairea. Daca cineva are ochi verzi, e musai sa ne insele? Astfel se creeaza si prejudecatile si se deterioreaza multe dintre raporturile umane. Ce ramane de facut? Masura in toate, chiar si in mintea noastra, adica in locul cel mai greu de controlat.

Alina Croitoru; www . psyhologies .ro

Leave a Reply

© Ordes.ro - Toate drepturile rezervate - Admin
made by necenzurat