Spiritul pune in
miscare materia

 

„Poate credeţi că sunteţi o fiinţă logică şi raţională care percepe lumea aşa cum este ea cu adevărat. De fapt, sunteţi la fel de amăgit ca noi ceilalţi, dar e în regulă, pentru că asta vă menţine zdravăn”.

David McRaney face această afirmaţie în debutul cărţii „You Are Not So Smart” (Nu eşti chiar atât de deştept), iar de-a lungul celor 48 de capitole autorul oferă tot atâtea exemple ale diverselor moduri în care se păcăleşte fiecare dintre noi. McRaney a colectat în paginile cărţii sale o varietate de studii psihologice care atestă numeroasele metode prin care oamenii se păcălesc. „You Are Not So Smarteste o sărbătoare a autoamăgirii. Cartea mea dovedeşte prin prisma mai multor cercetări psihologice fascinante cât de naivi şi de iraţionali suntem”, explică McRaney.

Autorul cărţii afirmă că nu putem elimina aceste defecte de gândire, dar că prin studierea lor putem învăţa să le recunoaştem, fiind astfel pregătiţi pentru momentele în care mintea noastră dă greş.

distorsiunea

Distorsiunea de confirmare (confirmation bias)

Mitul: Părerile noastre sunt rezultatul multor ani de analiză obiectivă şi raţională

Adevărul: Părerile noastre sunt rezultatul multor ani în care am fost atenţi doar la informaţiile care confirmau ceea ce credeam dinainte şi în care am ignorat informaţiile care contesteau prejudecăţile noastre.

Vi s-a întâmplat vreodată să purtaţi o conversaţie în care să menţionaţi un film vechi sau ceva chiar mai obscur, ca ulterior să auziţi acel film menţionat la TV, în ziar sau pe site-ul de socializare preferat? Dacă da, înseamnă că aţi avut parte de fenomenul „distorsiunii de confirmare”.

Din momentul în care aţi purtat respectiva conversaţie şi până când aţi observat alte referiri la acelaşi element cultural aţi fost martori la numeroase alte discuţii la televizor, aţi citit mai multe articole şi aţi citit mai multe postări pe Internet. În tot acest timp, aţi ignorat toate celelalte informaţii şi le-aţi observat doar pe cele care aveau o legătură cu ceva care vă trecuse de curând prin minte.

Acelaşi lucru se petrece când plănuiţi să cumpăraţi un anumit model de maşină – subit veţi observa pe stradă un număr mare de şoferi la volanul acestui automobil. De asemenea, dacă tocmai v-aţi despărţit după o relaţie de lungă durată, fiecare cântec pe care îl auziţi face referire la dragoste. Pe scurt, distorsiunea de confirmare vă face să vedeţi lumea printr-un filtru.

Exemplele de mai sus reprezintă o versiune pasivă a acestui fenomen. Problema apare atunci când distorsiunea de confirmare vă afectează atunci când căutaţi în mod activ să aflaţi lucruri noi.

Acest fenomen poate fi observat cel mai clar în cazul politicii. Cei ce urmăresc anumite posturi de televiziune pentru că au un realizator preferat au respectiva preferinţă deoarece acea persoană alimentează crezurile preexistente ale telespectatorului, filtrând lumea pentru a se potrivi cu perspectivele deja înrădăcinate. Aşadar, telespectatorul nu priveşte aceste emisiuni pentru informaţie, ci pentru confirmare.

Acest lucru a fost confirmat de un studiu efectuat de cercetătorul Valdis Krebs, care a analizat tendinţele de cumpărare pe Amazon.com în timpul alegerilor prezidenţiale din SUA din 2008. Studiul său a arătat că persoanele care deja îl susţineau pe Barack Obama cumpărau cărţile care îl prezentau într-o perspectivă bună, iar cei ce nu îl plăceau cumpărau cărţile care îl înfăţişau într-un mod negativ. Krebs a efectuat şi alte studii asupra cumpărăturilor şi a descoperit acelaşi lucru: oamenii vor să fie convinşi că modul în care percep lumea este cel corect, astfel că pornesc în căutarea informaţiilor care le confirmă părerile şi evită dovezile şi opiniile contrare.

În ultimii 50 de ani, numeroase studii au arătat că distorsiunea de confirmare este una dintre cele mai răspândite „greşeli mentale”. De-a lungul timpului, prin evitarea punctelor de vedere opuse şi prin confirmarea credinţelor cu ajutorul televizorului şi a altor mijloace de informare, putem ajunge atât de încrezători în perspectiva noastră asupra lumii încât nu mai putem fi convinşi de o alta.

McRaney subliniază că vor exista întotdeauna oameni care vor oferi companiilor de publicitate o audienţă garantată formată din oameni care-şi doresc să le fie reconfirmată ideologia. Autorul recomandă să ne întrebăm întotdeauna dacă nu cumva facem parte din această audienţă. McRaney subliniază că, în ştiinţă, cercetătorii încearcă să se apropie de adevăr căutând dovezi care infirmă ipotezele lor şi sugerează că am putea folosi acelaşi mecanism pentru a ne testa propriile păreri.

Sursa:  www. descopera .ro ; Marius Comper

 

 

 

Leave a Reply

© Ordes.ro - Toate drepturile rezervate - Admin
made by necenzurat