Spiritul pune in
miscare materia

Mitul: Ştim când suntem influenţaţi şi cum ne afectează influenţa externă comportamentul

Adevărul: Nu percepem cum ideile din subconştient ne schimbă constant comportamentul

McRaney afirmă  in cartea “You Are Not So Smart” că majoritatea oamenilor acceptă subconştientul ca pe o componentă ciudată a experienţei umane, separată de conştiinţă, care nu ne influenţează deciziile de zi cu zi. Ştiinţa a ajuns, însă, la o concluzie diferită.

Un exemplu care atestă forţa extraordinară a subconştientului este oferit de cercetătorii Chen-Bo Zhong de la Universitatea Toronto şi Katie Liljenquist de la Universitatea Northwestern într-un studiu publicat în 2006 în jurnalul Science. Cei doi cercetători au solicitat participanţilor la studiu să-şi amintească un păcat groaznic din trecut, un moment în care au făcut ceva imoral, aceştia fiind întrebaţi apoi cum s-au simţit atunci când au rememorat evenimentul.

sugestionarea După aceea, jumătate dintre participanţi au avut oportunitatea de a se spăla pe mâini. La finalul studiului, cercetătorii i-au întrebat pe voluntari dacă ar fi dispuşi să participe la un alt studiu, fără a fi plătiţi, ca o favoare făcută unui student. Cercetătorii au descoperit că persoanele care nu se spălaseră pe mâini spuneau „da” în 74% din cazuri, pe când cele ce se spălaseră erau de acord doar în proporţie de 41%. Oamenii de ştiinţă afirmă că acest lucru se datorează faptului că aceia care se spălaseră pe mâini îşi „spălaseră” totodată şi vina, motiv pentru care nu simţeau nevoia unei penitenţe.

Cei doi cercetători afirmă că majoritatea culturilor umane folosesc ideea de curăţire şi de puritate pentru a descrie atât stările fizice, cât şi cele morale. Spălatul e o parte importantă a numeroase ritualuri religioase, iar în numeroase limbi cuvinte precum „mizerabil” sau „jegos” descriu oameni necinstiţi sau acte reprobabile. În mod inconştient, participanţii la studiu au făcut o legătură între actul spălării mâinilor şi semnificaţia asociată acestui act, iar această legătură le-a influenţat comportamentul ulterior.

Atunci când un stimul din trecut ne afectează modul în care gândim şi acţionăm sau felul în care percepem alt stimul ulterior, vorbim despre „sugestionare”. Fiecare percepţie, indiferent dacă o conştientizăm sau nu, duce la stimularea unui lanţ de idei în reţeaua noastră neuronală.

McRaney afirmă că această sugestionare este prezentă la fiecare pas în viaţa de zi cu zi, fie că este vorba despre asocierea unui suc dulce cu Moş Crăciun (creând astfel o legătură cu bucuria pe care o simţeam când eram copii) sau de folosirea cuvintelor „natural” pe etichetele produselor, astfel încât să le asociem cu o păşune de la ţară şi nu cu procesele industriale de prin care sunt fabricate.

Autorul afirmă că suntem mai uşor de sugestionat atunci când suntem „pe pilot automat” sau atunci când ne aflăm în circumstanţe nefamiliare. Există şi metode prin care putem contracara aceste tendinţe; spre exemplu, este mai puţin probabil să cumpărăm lucruri pe care nu ni le dorim cu adevărat atunci când avem la noi o listă de cumpărături întocmită în avans. Autorul subliniază că nu ne putem sugestiona singuri în mod direct, însă ne putem modela mediul din jurul nostru astfel încât să stimuleze obţinerea unei stări mentale pe care ne-o dorim.

Sursa:  www. descopera .ro ; Marius Comper

 

Leave a Reply

© Ordes.ro - Toate drepturile rezervate - Admin
made by necenzurat