Spiritul pune in
miscare materia

 

Nu suntem constienti de foarte multe lucruri care ne influenteaza starea de moment sau cursul unei decizii. De ce sunt femeile imbracate in rosu mai atragatoare? De ce albastrul ne calmeaza? Creierul nostru e supus multor influente cu totul arbitrare…

Un grup de detinuti de la o inchisoare de maxima securitate din SUA a fost „calmat“ prin plasarea in incaperi roz. Amuzati de acest efect puternic si fara o explicatie prea clara, psihologii au botezat culoarea „roz tranchilizant“ (drunk tank pink).

           Cand vad roz, oamenii chiar doneaza mai multi bani. La un moment dat, boxerii se imbracau in roz pentru a reduce astfel agresivitatea adversarului si a-l anihila mai usor… Perfid, nu?

Aceste informatii sunt sintetizate in cartea amuzanta a lui Adam Alter, Roz tranchilizant (ed. Publica, 2013). „Aceste forte de influenta (sau de su­gestie, cum le numesc psihologii) im­braca multe forme, luand nastere din trei sfere diferite: sfera mentala, alcatuita din mici sugestii psihologice care-si sfredelesc drum in capetele noastre; sfera sociala, care face legatura intre noi, fiintele umane; si sfera materiala in ansamblu, care ne inconjoara“, scrie Alter.

 

Numele influenteza succesul in viata

 

Da, da, pare absurd, dar asa e! Jung („tanar“, in germana) glumea pe seama lui Freud, spunand ca numele acestuia l-a facut sa descopere principiul placerii (freud inseamna „bucurie“). Oamenii doneaza mai multi bani organizatiilor al caror nume are litere din componenta numelui lor propriu…

Ne place ceea ce ne apartine, deci un brand cu A si I are mai multa simpatie (inconstienta) din partea mea, daca ma cheama Iuliana. 10% din donatiile pentru ajutorul victimelor uraganului Katrina au venit de la Kate, Katherine, Katie… Mai e ceva: oamenii prefera lucrurile care le procura o experienta simpla, usoara (de aceea pictura clasica, realista, este mai sus in topul preferintelor tuturor, iar cea moderna e doar pentru o elita).

Se numeste „fluenta“, iar opusul ei, „disfluenta“ (greutate, neplacere etc.) Numele fluente ii fac pe posesorii lor sa se bucure de atentie din partea celorlalti, de afectiune. Iata de ce nu a fost prea buna ideea avuta de doi parinti rusi, extravaganti, care si-au botezat bebelusul BOHdVF260602…

autopacaleli

Etichetele

Daca va spun ca faceti parte dintr-un experiment de studiu al interactiunii sociale in care e nevoie sa va pictez pe fata o cicatrice, probabil ca si voi, precum studentii colegiului Dartmouth, de la finele decadei ’70, veti veni spasiti sa fiti pictati cu ceva urat pe fata.

Va veti uita in oglinda si veti vedea ca sunteti marcati de un accident etc. Apoi trebuie sa va intalniti cu un necunoscut. El nu stie despre experiment. Studentii care au fost cobaii acestui truc insa, dupa ce au fost asigurati ca arata ca dupa un thriller de serie B, au trecut pe la cineva care le-a spus ca vrea sa le fixeze machiajul acesta horror.

De fapt, cineva-ul le-a sters cicatricea fara ca ei sa isi dea seama. Ulterior, au vorbit cu interlocutorul. La cateva ore, acest interlocutor a spus autorilor experimentului ca bietii studenti se comportau cu rusine, de parca aveau ceva stigmatizant de mascat. Pentru ca ei stiau ca poarta cicatrice!

            Aceasta e puterea etichetelor pe care le aplicam sau le credem despre noi. Ele ne influenteaza comportamentul. Un co­pil caruia i se spune ca e inteligent, va ajunge sa fie astfel. O fetita careia i se spune ca e frumoasa, are sanse mai mari sa se poarte cu eleganta (chiar daca nu e chiar o miss) si feminitate, sporindu-si farmecul. Un ratat are toa­te sansele sa se comporte ca un ratat si sa ramana tot ratat.

 

Efectele de amorsare

Unul dintre cele mai puternice si mai studiate efecte (sau iluzii) ale creierului nostru – si deciziile care decurg de aici – este efectul de amorsare. Adica, daca suntem supusi unei povesti, unor imagini de un anumit tip, la o sarcina ulterioara, complet diferita de stimulul de dinainte, vom actiona mai aproape de acesta.

Concret: daca va pun sa scrieti o poveste despre copilaria voastra fericita si dupa ce v-am produs in acest fel o cascada de emotii calde si nostalgice, joc „spanzuratoarea“ cu voi si va pun sa completati literele lipsa din P_R, M_R_L_ si V_RT___, foarte probabil ca veti scrie PUR, MORALA, VIRTUTE.

Pentru ca v-am amorsat cu morala si inocenta copilariei. Asta e bine. Insa efectul de amorsare e foarte eficient in campanii de publicitate si propaganda, unele cu efecte nu chiar benefice.

Daca sunt amorsati de stereotipul blondei naive dintr-un set de fotografii, unele adolescente pot sa aiba rezultate mai slabe la matematica. Avem un creier  susceptibil sa cada in multe capcane, unele pe care si le intinde singur…

 

Ochelarii culturali

Stim deja ca in culturile occidentale se privilegiaza un tip de gandire si de actiune individualista, in vreme ce in cele orientale, dimpotriva, familia, societatea, fundalul social sunt mai importante. Aceste lentile culturale sunt surprinzator de rezistente in timp si spatiu, chiar in ciuda globalizarii.

Faptul ca occidentalii sunt mai individualisti, iar orientalii mai… comunisti (nu e un joc de cuvinte, e interesant de aflat de ce aceasta ideologie a prins dincolo de Urali), e vizibil si azi. In arta, in aproape 500 de portrete celebre din Europa si Asia, chipul celui portretizat acopera 15% din picturile occidentale si doar 4% din cele orientale.

Dupa analizarea pozelor de pe Facebook, proportiile spun cam acelasi lucru. 12% dintr-un esantion de americani pusesera la profil o poza fara fundal, dar nici macar % din cei din Hong Kong, Singapore sau Taipei nu pusesera instantanee in care sa apara singuri.

 

Fiinte sociale

Alte fapte care probeaza ca suntem fiinte determinate de grupul si cultura careia ii apartinem: onoarea ii facea pe samuraii japonezi sa se sinucida in cazul in care esuau in vreo misiune care le compromitea onoarea. Acest concept e cu totul strain pe teren american, acolo nimeni nu si-ar pune capat zilelor la o asemenea presiune interioara.

Dar exista culturi pe continentul nord-american unde onoarea masculina e puternica, si ea ii face pe barbati sa mearga pana la a ucide pe cel banuit ca a furat logodnica unuia din ei.

            Anorexia, care se poate propaga in randul adolescentelor, e tot un exemplu de subcultura, cu anumite valori (sa fii slaba, sa arati ca un model) ce influenteaza comportamentul.

In vestul Africii, la inceputul anilor 2000, a aparut o isterie in masa numita koro, in care oamenii se temeau ca organele lor genitale se vor micsora si vor disparea. Poate ca totul ar fi putut fi comic, daca saracii suferinzi nu ar fi avut si niste halucinatii particulare, cand isi simteau organele disparand…

 

Autor: Iuliana Alexa ; www. psichologyes .ro

Leave a Reply

© Ordes.ro - Toate drepturile rezervate - Admin
made by necenzurat