Spiritul pune in
miscare materia

“N-aş putea niciodată să fiu aşa”, “nu îmi stă în fire”, “nu este cazul meu” sau ” îmi este imposibil”… nu de puţine ori, probabil, v-aţi surprins oferind asemenea răspunsuri, nu-i aşa? Nu este nimic foarte grav, doar v-aţi întalnit cu ceea ce se numește barieră a indentităţii. Mă întreb dacă e ceva neapărat nepotrivit, să nu te percepi ca fiind un mincinos, un hoţ, un profitor… Deoarece este important să înţelegem că ne definim nu doar prin ceea ce suntem, ci şi prin ceea ce nu suntem.

Dar ce este identitatea? Anthony Robbins o defineşte ca fiind, pur şi simplu, suma convingerilor pe care le folosim pentru a ne defini propria noastră personalitate, ce anume ne face unici – buni, răi sau neutri – faţă de ceilalţi.

Potenţialul nostru este constant şi cât folosim din el  ţine de ce identitate dorim să ne asumăm.cine esti

S-a demonstrat ce impact extraordinar, asupra capacităţii copiilor, are identitatea pe care şi-o formează pe baza convingerilor profesorilor lor , despre nivelul de inteligenţă. De exemplu, copilul care stătea în ultima bancă, nu ridica mâna să dea răspunsul, deşi îl cunoştea, deoarece era considerat de profesoară printre cei mai puţin inteligenţi…(el se comportă ca atare, confirmă convingerea profesoarei), şi ca urmare a părerii copilul şi-a schimbat identitatea uzând din ce în ce mai puţin de potențialul lui de a învăţa, reţine, crea. Atunci când a fost schimbat la o altă clasă, cu o altă profesoară, alţi colegi, deci o imagine nouă, situaţia se schimbă uluitor. Din “codaşul clasei” devine un copil care nu doar că promitea prin potenţial, ba chiar mai mult dădea dovada de imaginaţie şi creativitate debordante.

Felul în care vă percep ceilalţi deţine controlul asupra reacţiilor faţă de dumneavoastră. Cu toţii reacţionăm în conformitate cu imaginea pe care o avem despre noi indiferent dacă este cea reală sau mai puţin reală.

Convingerile sunt acele “etichete” pe care ni le atribuim singuri sau o fac alţii pentru noi. “Dar eu nu sunt aşa…”, “Eu sunt…”. Mă gândesc oare cum ar fi să fim conştienţi exact de momentul alegerii să ne atribuim numai calităţi, numai “etichete colorate”, cred că ar fi “ceva”!

Consecvența este una dintre acele calităţi pe care ni le dorim cu toţii, deoarece când suntem provocaţi să enumerăm calităţile adiacente ei …o, da, apare o listă mare de adjective înălţătoare pe “ foaia personalităţii”, întocmai ca nişte bezele pe un tort de ciocolată. Eşti consevent, eşti de încredere, loial, sincer, stabil, inteligent, puternic, raţional, bun strateg…. Şi lista poate continua, cum ar fi să gândeşti despre tine astfel? Evident, ar fi plăcut!

În sens mai puţin pozitiv, consecvenţa este interpretată ca pe o încăpăţânare. Cel mai adesea când ni se cere o schimbare ce nu se potrivește cu o convingere de-a noastră (despre noi), refuzăm categoric prin clasicul “așa sunt eu!”. Acest gen de răspuns te blochează, te opreşte.

Însă, în timp ce descoperim noi convingeri în legătură cu cine suntem, cu siguranță comportamentul nostru se schimbă pentru a susține noua identitate.

Cum ar fi să te reinventezi? Tu știi cine și cum vrei să fii, ceilați dețin doar o oglindă a imaginii tale.

Alege ce să crezi tu, dar și ceilalți despre tine!

 

Autor : Oana Rafa ; www. psiholistic .ro

Leave a Reply

© Ordes.ro - Toate drepturile rezervate - Admin
made by necenzurat