Spiritul pune in
miscare materia

Distorsiunile cognitive sunt simple modalități prin care mintea noastră  ne convinge de ceva ce nu este adevărat.  Aceste gânduri false (neadevărate, inexacte) sunt de obicei folosite ca să întărească gândirea negativă sau emoțiile, spunându-ne lucruri care sună rațional și adevărat, dar în realitate ne servesc  doar la a ne proteja de sentimentele negative față de noi înșine.

De exemplu, o persoană poate să își spună: Întotdeauna eșuez când încerc să fac ceva nou, prin urmare eșuez în orice aș vrea să fac. Acesta este un exemplu de gândire alb-negru ( polarizată ). Aceasta persoană vede lucrurile doar în termeni absoluți- dacă eșuează făcând un lucru, va eșua în toate lucrurile făcute.

Distorsiunile cognitive reprezintă ținta principală în multe forme de psihoterapie, terapeutul încercând să ajute pacientul să le identifice și să le schimbe. Învățând să identifice corect acest tip de gândire, o persoană poate să îi răspundă și să o respingă.

Exemple de distorsiuni cognitive:

  • Filtrarea: Luăm detaliile negative și le amplificăm, în timp ce filtrăm toate aspectele pozitive ale unei situaț De exemplu, o persoană poate să aleagă un detaliu neplăcut, singular și să stăruie asupra lui în mod exclusiv, în așa fel încât, viziunea sa despre realitate, să devină întunecată și distorsionată.
  • Gândirea polarizată( gândirea alb-negru ): În acest tip de gândire, lucrurile sunt ori albe ori negre. Trebuie să facem lucrurile perfect sau suntem ratati. Nu există un punct de mijloc. Plasăm oamenii sau situațiile în categorii ori/ori, fără nicio nuanță de gri.
  • Suprageneralizarea: În acest tip de distorsiune cognitivă, ajungem la o concluzie generală bazată pe un singur eveniment sau pe o singură dovadă. Dacă ceva rău se întâmplă doar o dată, ne așteptăm să se întâmple același lucru rău mereu.
  • Personalizarea: O persoană crede că orice fac sau spun ceilalți reprezintă o acțiune directă și personală la adresa lor. De asemenea, ne comparăm cu alții, încercând să determinăm cine este mai deștept, cine arată mai bine, etc.distorsiunea cognitiva
  • Învinovățirea: Îi considerăm pe alții responsabili de suferința noastră sau ne considerăm pe noi vinovați de orice problemă.  De exemplu, – Încetează să mă mai faci să sufăr!- Nimeni nu poate să ne facă să ne simțim într-un fel anume; doar noi avem controlul asupra propiilor emoții și reacții emoț
  • Trebuie: Avem o listă de reguli despre cum alții și noi înșine ar trebui să ne comportăm. Cei care nu respectă aceste reguli, ne fac să ne simțim furioș Cineva poate crede deseori, în mod eronat, că se motivează  spunându-și că ar trebui sau nu ar trebui să facă ceva anume. Exemplu, – Chiar ar trebui să fac exercitii fizice astăzi. Nu ar trebui să fiu așa de leneș-. Consecința emoțională este vinovăția. Iar când aceste declarații sunt îndreptate asupra altora, consecința este furia, frustrarea și resentimentul.
  • Judecata emoțională: Credem că ceea ce simțim trebuie să fie adevărat din oficiu. Plecăm de la asumpția că, emoțiile noastre reflectă lucrurile așa cum sunt ele cu adevărat, – Simt eu, prin urmare, trebuie să fie adevărat.
  • Eroarea de schimbare: Ne așteptăm ca alți oameni să se schimbe ca să se potrivească cu noi. Credem că acest lucru se va întâmpla dacă punem presiune pe ei sau îi ademenim suficient. Avem nevoie ca ceilalți să se schimbe, deoarece dorințele noastre de fericire depind în întregime de ei.
  • A avea întotdeauna dreptate: Căutăm continuu să dovedim că opiniile și acțiunile noastre sunt corecte. A greși este ceva de neacceptat și vom face orice că să ne demonstrăm dreptatea. A avea dreptate este adesea mai important decât sentimentele celorlalți față de persoana care se angajează în această distorsiune cognitivă, distorsiune de care este atașată și pe care chiar o iubește.

 Referințe:

Beck, A.- Terapia cognitivă , 1976

Burns, D.- Feeling good: The new mood therapy, 1980

Autor : Alina Baciu; www. alinabaciu .ro

 

Leave a Reply

© Ordes.ro - Toate drepturile rezervate - Admin
made by necenzurat