Spiritul pune in
miscare materia

Ai o sarcină importantă de realizat, iar anticiparea ei te face să te simți inconfortabil. Te gândești ce să faci.. Oare cum ar fi mai bine pentru tine? Decizi să te ocupi de ea mai târziu.

Acest lucru te liniștește și îți dă sentimentul de ușurare. Pe moment, ești în siguranță. Însă, în scurt timp, te lovești din nou de același lucru, doar că de data aceasta parcă mai greu de realizat și parcă nici timpul nu mai e de partea ta. Te simți copleșit și, odată ce distresul crește, fie amâni până în ultimul moment, fie o abandonezi, spunându-ți că oricum era prea dificilă.

Procrastinarea sau amânarea unei sarcini este un fenomen psihologic complex care afectează aproape toți oamenii în diferite grade. În funcție de măsura în care amânăm, procrastinarea poate fi o problemă minoră sau o sursă semnificativă de distres și anxietate.
Procrastinarea înseamnă mai mult decât lipsa unei acțiuni. Procrastinarea este alegerea de a întârzia o sarcină percepută ca fiind aversivă, fie prin lipsa comportamentelor, fie prin a face alte comportamente decât cele necesare. De obicei, procrastinatorii găsesc tot felul de motive prin care justifică alegerea de a amâna. Spre exemplu, “trebuie să fac curat în casă, apoi mă voi apuca de proiect. Nu pot nicicum să lucrez când e dezordine.”

De ce procrastinăm?

Procrastinarea este determinată de anticiparea unui disconfort în legătură cu acțiunea pe care o avem de făcut. Amânăm sarcini care sunt percepute ca fiind dificile, incomode sau plictisitoare. De obicei, amânăm sarcini care sunt percepute ca fiind stresante. Amânăm pentru că ne este teamă să fim responsabili, ne este teamă de eșec, de a greși, de a fi criticați, de a nu fi la nivelul standardelor proprii sau așteptărilor celorlalți. Pe de altă parte, procrastinarea poate fi și un simptom al unei tulburări emoționale, precum depresie sau anxietate.

Care sunt consecințele procrastinării?

Procrastinăm pentru că, pe moment, acest lucru ne dă un sentiment de siguranță. Pe termen lung, odată ce timpul trece, iar cantitatea de muncă se cumulează, procrastinarea se asociază cu sentimentul de vinovație, copleșire, anxietate, furie și frustrare.
Nu întotdeauna procrastinarea duce la eșec. De cele mai multe ori, procrastinarea duce la nereușite, situație în care persoanele simt emoțiile sus-menționate sau își spun că sarcinile erau oricum prea dificile pentru ei. Sunt și persoane care reușesc să rezolve sarcina în ultimul moment, confirmându-și astfel convingerea ca nu este nimic în neregulă cu comportamentul lor, lucru care duce la menținerea comportamentelor de amânare.

Pe lângă starea emoțională negativă, procrastinarea are multe alte consecințe negative:

  • Subperformantă
  • Pierderea de oportunități
  • Nerespectarea deadline-urilor
  • Ceilalți ne pot percepe ca fiind iresponsabili
  • Cheltuieli inutile (spre exemplu, amânăm să plătim facturi)
  • Probleme medicale (spre exemplu, probleme de sănătate care se pot agrava)
  • Stimă de sine scăzutăimposibil

Ce poți face?

Te ajută procrastinarea? Sunt convinsă că răspunsul este unul negativ. Soluția împotriva procrastinării, cum probabil ai auzit de multe ori, este să faci exact pe invers. Simplu de zis, dar greu de făcut. Iată câteva strategii care te vor ajuta să adopți comportamente care să te ajute.

  1. Fă-ți o agendă. În fiecare seară, înainte de culcare, fă-ti o listă cu sarcinile pe care le ai de făcut a doua zi. Stabilește sarcinile în ordinea priorităților. În timpul zilei, concentrează-te pe fiecare obiectiv din agendă, luând unul câte unul. Studiile arata că, în medie, reușim să facem în jur de 60% din ce ne-am propus. Chiar daca nu e 100%, realizăm de peste 2 ori mai mult decât am fi făcut în lipsa unei agende.
  2. Prioritizează sarcinile. Fă-ți 2 liste cu lucrurile pe care le ai de făcut. Lista A, care să conțina sarcinile obligatorii/relevante și lista B, care să conțina sarcinile mai puțin relevante. Abia dupa ce ai epuizat sarcinile din lista A, dacă îți rămâne timp, le faci pe cele din lista B.
  3. Recompensează-te atunci cînd reușești. Dă-ți o recompensă după finalizarea sarcinii. Recompensa trebuie să fie ceva ce-ți place, dar nu obții în fiecare zi. Nu trebuie să fie ceva ce poți obține în mod normal, pentru că atunci își reduce semnificația de recompensă și vei amâna pentru că știi ca vei obține acele lucruri oricum. Este foarte important să-ți dai recompensă dupa ce ai finalizat sarcina, nu înainte. Dacă îți este greu să controlezi acest lucru, desemnează pe altcineva să-ți ofere recompense. Nu începe o altă sarcină imediat ce ai finalizat una. Dă-ți o recompensă și bucură-te de sentimentul de satisfacție.
  4. Dezvoltă-ți abilități de rezolvare de probleme.
  • Definește sarcina/obiectivul cât mai specific.Dacă obiectivul este unul mai general/complex, sparge-l în obiective mai mici.
  • Generează strategii de rezolvare a sarcinii/atingere a obiectivului.Scrie pe o listă, fără a le analiza, toate modalitățile prin care poți să îți atingi obiectivul. Cercetează mai întai, dacă nu știi ce poți să faci.
  • Evaluează opțiunile și alege strategia cea mai potrivită.
  • Stabilește un plan de acțiune: ce trebuie să faci, unde, când, cu cine, cât.
  • Pune în aplicare planul de acțiune, fără a te abate de la el.

Atunci când ai o sarcină complexă, este foarte important să o împarți în secțiuni mai mici și să te ocupi de fiecare pe rând. Acest lucru determină creșterea sentimentului de control și reducerea sentimentului de copleșire.

  1. Stabilește-ți obiective SMART.
  • Specifice(ce vrei să obții? – cât mai concret)
  • Măsurabile(cât? câte? cum știi că ți-ai atins obiectivul?)
  • Accesibile(ai resursele necesare?)
  • Relevante(are un impact important pentru un obiectiv mai mare?)
  • Încadrate în timp(în cât timp îți propui să îți realizezi obiectivul?)
  1. Propune-ți să lucrezi 5 minute la o sarcină pe care o amâni.Așa cum am menționat anterior, amânăm sarcinile pe care le percepem dificile. În timpul celor 5 minute, este foarte probabil să îți dai seama ca nu este atât de dificil pe cât ți-ai imaginat. Odată ce începi să lucrezi la o sarcină, stresul inițial dispare și este foarte probabil să continui ceea ce ai început.
  2. Elimină/îndepărtează distractorii.De foarte multe ori, procrastinarea este determinată de distrageri, care ne oferă opțiunea de a face altceva. Pentru a preveni ca acest lucru să se întâmple, minimizează șansa apariției alternativelor, prin eliminarea lor (ex, deloghează-te de pe facebook, mail, închide-ți telefonul în timpul alocat sarcinii, pune telecomanda cât de mai departe de locul în care lucrezi). Dacă distragerea este cauzată de factori care nu pot fi îndepărtați (colegi de cameră, familia), caută un alt loc în care să lucrezi (ex, bibliotecă).
  3. Schimbă-ți atitudinea.Privește viața ca o sumă de oportunități, nu de probleme.
  4. Alege să ai încredere în tine. O atitudine de încredere ne ajută să explorăm mai mult potențialul pe care îl avem, astfel încât șansa de a reuși este mai mare.
  5. Crește-ți toleranța la stres, prin exerciții fizice regulate, adoptarea unei diete mai sănătoase și exerciții de relaxare.
  6. Scrie o listă cu toate consecințele negativecare ar putea să apară dacă amâni.
  7. Spune celorlalți ceea ce ți-ai propus.Atunci când facem cunoscute intențiile noastre persoanelor semnificative, angajamentul în sarcină crește.
  8. Stabileste-ți o politică.Poți face un experiment în care îți stabilești, pe parcursul unei săptămâni, lucrurile importante pe care le ai de făcut. Îți stabilești o politică proprie conform căreia, indiferent ce apare, nu te abați de la ceea ce ți-ai propus. Acest experiment are scopul de a-ți da un sentiment mai puternic de control, văzând că săptămâna este ghidată de tine, nu de ceilalț Pe de altă parte, vei vedea ca nu se întâmplă nimic grav dacă nu ieși în oraș cu prietenii sau nu răspunzi la mail-uri câteva zile.  Sursa: www. gentiananita.ro

 

 

Leave a Reply

© Ordes.ro - Toate drepturile rezervate - Admin
made by necenzurat