Spiritul pune in
miscare materia

 

 

 raport

Proiectul  Asociatiei Ordes –Pact pentru Comunitatea Argeseana- desfasurat cu suportul Fundatiei Pact si in colaborare cu ISJ Arges  pe parcursul lunii noiembrie , a vizat incurajarea  dezvoltarii capacitatilor, emotionale si sociale  ale elevilor proveniti din familii cu venituri reduse, asistati social, cu parinti plecati la munca in strainatate sau someri si elevi din familii de alte etnii care, in ciuda conditiilor de risc social si educational, obtin  performante scolare bune si foarte bune. Scopul acestei initiative a fost de a impulsiona responsabilitatea personala a celor 28 de participanti, elevi ai liceelor tehnologice din Maracineni si Costesti, constientizarea potentialului lor si a rolului pe care il pot juca in abordarea problemelor cu care se confrunta ei si comunitatea lor.

Sistemul educational formal are ofera tinerilor competentele de baza care pot fi folosite de catre acestia in integarea lor in societate. Acest sistem este de obicei bazat pe o relatie verticala intre elev si profesor – cel care detine cunoasterea si cel care o primeste. Educatia nonformala, dimpotriva, poate fi rezumata ca “invatare prin experienta practica”, atat cel care faciliteaza procesul de invatare cat si cel care este beneficiarul acestuia, construiesc cunostintele, abilitatile si atitudinile impreuna, intr-o relatie orizontala.

Implicarea tinerilor in activitatile propuse pe parcursul celor 2 weekend uri petrecute impreuna a insemnat un  aport suplimentar de abilitati castigate in conditiile unei libertati de exprimare maxime. Am incercat a crea  premisele necesare  transpunerii ideilor  in actiuni concrete, analizarii si evaluarii creative a informatiilor si situatiilor despre subiecte diferite, exersarii curajului in gandire si gasirii  de solutii , cooperarii, participarii si abilitatii de a lucra in echipa.

Sesiunile de workshopuri desfasurate in cadrul proiectului Pact pentru Comunitatea Argeseana au vizat intr-un cadru general,  activitati de autocunoastere si sudare a echipei, stabilire a stilurilor decizionale si stabilirea unui plan de actiune atat pe termen scurt cat si p e termen lung.

 1

Stima de sine se contureaza, conform literaturii de specialitate din patru componente principale:  sentimentul de siguranta, cunoastere de sine, sentimentul de apartenenta ( la o familie, la un grup ,la o categorie socio-profesionala etc), sentimental de competenta.

Perceptia pe care adolescentii o au despre sine, aceasta evaluare fondata sau mai putin fondata a calitatilor  si defectelor proprii este unul din stalpii stimei de sine.  Importanta nu este realitatea lucrurilor, ci convingerea de a fi detinatori ai calitatilor sau  defectelor, ai  potentialitatilor si limitelor. Este un fenomen in care subiectivitatea joaca un rol esential. Aceasta conceptie pe care  o au  despre ei se datoreaza  mediului familial si in special proiectiilor pe care parintii le fac pentru ei.

Increderea in sine provine in principal din modul de educatie  transmisa de familie sau de scoala. O putem observa foarte usor prin modul de exprimare verbal si non-verbal, prin comportamentul adoptat in circumstante diferite, prin modul in care isi seteaza  si realizeaza obiectivele, cat de entuziasmati si dedicati raman planurilor lor. Psihologii au denumit increderea in sine vaccinul socialpentru ca, atunci cand exista, ajuta oamenii sa ajunga acolo unde isi doresc, indiferent de cat de vitrege sunt conditiile in care trebuie sa se descurce.

In urma discutiilor purtate cu participantii la workshopurile proiectului ,putem concluziona ca elevii au o  imagine destul de bine pusa la punct despre  pozitia la care aspira, inteleg pretentiile grupului in care doresc sa intre, sunt, in linii generale, de accord cu ele, si accepta invete noile norme si  sa-si modeleze comportamentul in functie de aceste pretentii.

Desi declara ca vor face totul pentru a corespunde noilor cerinte si constientizeaza importanta finalizarii studiilor, constatam o acuta  teama si dezorientare in evaluarea stadiului actual si stabilirea obiectivelor pentru dezvoltarea profesionala si personala, a termenelor de atingere a acestora si a alternativelor de  a atinge obiectivele

Incredere in sine si motivatia adecvata atingerii obiectivelor vor da posibilitatea adolescentilor de a stabili o stacheta mai inalta pentru reusita in viata , pot indica drumul de urmatspre o directie pozitiva, ii poate transforma in persoane ce rezolva problemele si nu care le acumuleaza.

3

Ceea ce le lipseste participantilor este constiinta eficientei proprii.  Aceasta determina o valoare motivationala mai scazuta, care, la rândul ei,induce un nivel scazut de aspiratie.

Stima de sine promoveaza scopuri, asteptari, mecanisme de adaptare si comportamente ce faciliteaza eficienta invatarii si a experientelor de munca

Este esential ca elevilor sa li se ofere oportunitatea de a-si asuma responsabilitatea pentru planificarea si dezvoltarea unor proiecte in cadrul scolii. Ei au nevoie de ajutor pentru a invata cum sa isi evalueze realizarile, preocuparile si aptitudinile; cum sa dezvolte planuri de actiune;a insera respectivele planuri intr-un document scris; si pentru a pune planurile in aplicare.

Activitatile desfasurate  in cadrul proiectului au avut ca scop autocunoasterea si autoaprecierea. Am constatat ca elevilor le este dificil  sa vorbeasca despre ei intr-un cadru care nu implica anturajul lor obisnuit, temandu-se de reactia celor din jur. Neavand obisnuinta de a vorbi despre ei sau de a-si comunica opiniile si sentimentele , devin rigizi isi tin scopurile ascunse si  pot pierde oportunitati reale de promovare.

Este evident faptul ca descurajarea si frustrarea afecteaza puternic rela­tiile interumane in ziua de azi. Multi renunta  sa mai comunice, iar cauza principala a acestui sentiment este frica inconstienta de a impartasi tra­irile sufletesti cu ceilalti.

Lipsa de incredere blocheaza comunicarea  si este reponsabila si de  capacitatea redusa de a directiona  realizarile individuale spre un obiectiv comun al grupului.

Gandirea critica presupune competente cognitive prin care elevul  sa poata evalua si decide independent asupra unei situatii, de exemplu: curiozitate, interes, competenta de explorare complexa prin observare corecta, competenţa de a desfasura rationamente logic corecte, pornind de la idei ratţionale, de a evalua mai multe variante de rezolvare, de a prevedea riscuri si avantaje, de a proiecta strategii de rezolvare etc. (Dumitru, 2000). Dependenţa in gandire presupune limitarea responsabiliatii, efortului personal si autonomiei elevului in relatţia educationala si viaţa sa personala.

Activitatile si exercitiile ghidate in acest sens executate in cadrul orelor de dirigentie, de exemplu, vor reusi determina elevii  sa vorbească despre sine, sa fie obiectivi cu propria persoana, transanti la nevoie, sa apeleze la modestie atunci cand se cere, sa-si construiasca o imagine pozitiva in jur, sa-si corecteze defectele, sa-si croiasca un drum meritat.

Orice societate, pentru a supravietui  trebuie sa isi formeze, sa isi pregateasca membri pentru a-si indeplini rolurile care le revin. Cunoasterea atitudinilor si valorilor adolescenţilor constituie un instrument de previziune, fiind extrem de important ca sistemul educational sa ofere posibilitatea unui astfel de demers. Scoala suplineste familia in transmiterea componentelor culturii si isi pune amprenta  sa distinctiva asupra personalitatii  adolescentului.

Consideram ca  extrem de importante pentru dezvoltarea competenţelor sociale ale elevilor, introducerea in curriculum, la decizia scolii, a unor activitati saptamanale prin care adolescentii sa fie  incurajati sa isi descopere propria  voce autentica si in acelasi timp sa isi construiasca o imagine a sinelui ce sa fie bazata pe apreciere, demnitate si valoare personala.

Atunci cand implicarea familiei este slaba, rolul scolii in formarea identitatii devine foarte important. Desi scoala nu poate compensa un mediu dizarmonic sau viciat, poate contribui la imbogatirea  eficienta si constructive a personalitatii elevilor.  Acestia isi doresc  o mai mare angajare a lor in actiunile scolii, participarea la viaţa sociala a scolii. Increderea in sine este senzatia interioara de putere pentru indeplinirea propriilor dorinte. Aceasta senzatie le permite adolescentilor sa actioneze.

Succesele si esecurile traite, interactiunile cu ceilalti, manifestarea calitatilor, caracteristicilor, valorilor, resurselor,  intereselor, abilitatilor, competentelor, atitudinilor, etc. reprezinta oportunitati pentru cunoastere si autocunoastere, pentru construirea propriei identitati, a increderii in sine, ca „miez” pentru asigurarea succesului la scoala si in viata.

Pentru multi copii, scoala reprezinta o “a doua sansa” – ocazia de a capata un alt sentiment al Sine-lui si o alta viziune asupra vieţii, decat ceea ce li s-a oferit acasa. Un profesor care ii transmite unui copil incredere in potentialul si calitatile sale poate fi un antidot puternic fata de o familie in care o asemenea  incredere lipseste sau in care copilului i se transmite chiar contrariul.

Favorizarea creativitatii in mediul scolar este una din conditiile importante ale succesului  si performantei autentice, precum si a excelentei (Cretu, 1997).

Iata de ce este necesar sa construim parteneriatul educational pe baza unei permanente reflectii asupra  modului  şi gradului in care elevul isi reprezinta importanţa rezultatelor  scolare  in contextul sistemului sau motivational, al aspiratiilor si scopurilor sale precum si a gradului de responsabilitate pe care este dispus / incurajat sa si-l  asume in realizarea acestora.

2

Recomandari pentru activitati ulterioare:

Pentru a stimula dezvoltarea cognitiva, interpersonala si sociala, activitatea educativa are mereu in atentie nevoia de adaptare la cerintele individuale, diverse ale tuturor copiilor, la interesele de cunoastere si potentialul lor. Ca o completare a activitatilor desfasurate in workshopurile proiectului Pact pentru Comunitatea Argeseana si luand in considerare aspectele mai putin  evidentiate ale personalitatii beneficiarilor  asa cum rezulta ele din interactiunea noastra directa., am realizat un set de activitati ce pot fi folosite in timpul orelor de dirigentie.

Aceste activitati au ca scop continuarea valorificarii continutului,  a abilitatilor dobandite pe parcursul workshopurilor in contexte practice, bine  ancorate in realitatea cotidiana, valorificarea potenţialului creativ al elevilor prin asumarea de roluri; intarirea parteneriatului educational guvernamental – non-guvernamental in vederea responsabilizarii tuturor factorilor sociali implicaţi in susţinerea procesului instructiv – educativ.

Activitatile fac trimitere la acele paliere ale personalitatii pe care noi  am constatat a fi mai putin evidentiate:  lucrul in echipa, promovarea personala, imaginea de sine,  responsabilitatea luarii deciziilor.

Leave a Reply

© Ordes.ro - Toate drepturile rezervate - Admin
made by necenzurat