Spiritul pune in
miscare materia

Grupul ţintă este reprezentat de elevii din 9 licee bucureştene, îndrumaţi şi asistaţi de 9 voluntari ai Ordes- studenţi şi absolvenţi ai facultăţilor de Psihologie, Pedagogie si Sociologie şi Asistenţă Socială.
În urma desfăşurării campaniei de recrutare a liceelor ai căror elevi au participat la acest program de comunicare şi dezvoltare personală, au fost încheiate parteneriate cu următoarele licee : Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii Ghe. Airinei, Liceul Teoretic Dante Aligheri, Liceul Teoretic Constantin Brâncoveanu, Colegiul Naţional I. L. Caragiale, Liceul Teoretic Al.I.Cuza, Colegiul Naţional Mihai Eminescu, Colegiul Naţional Iulia Haşdeu, Colegiul Naţional Ghe. Lazăr, Colegiul Economic Virgil Madgearu.
Considerând că şcoala nu are drept misiune numai transmiterea de cunoştinţe şi de metode, ci şi formarea personalităţii, am propus adolescenţilor, trei teme majore de discuţie :

I. COMUNICARE-NEGOCIERE-CONFLICT
Scop
: Sensibilizarea adolescenţilor asupra problemelor apărute ca urmare a comunicării defectuoase.
II. PERSONAL BRANDING
Scop
: Deţinerea de către participant a abilităţilor şi cunoştinţelor necesare pentru crearea unui brand personal .
III. RELAŢII ÎNTRE TINERI
Scop
: Reflectarea aupra naturii umane, inclusiv a propriului lor comportament.

Ca şi în anul anterior, am dorit să  conturăm o imagine  cât mai realistă asupra convingerilor şi opiniilor  adolescenţilor cu referire la sine şi la mediul lor de viaţă.

În acest sens, am rugat 300 de elevi să răspundă câtorva întrebări reunite într-un chestionar cuprinzând 10 itemi ce fac referire la  conştiinţa de sine ca proces complex care include, pe de-o parte, raportarea subiectului la sine însuşi, la propriile trăiri, iar pe de altă parte, confruntarea acestora, compararea lor cu lumea în mijlocul căreia trăieşte.

Cei 300 de elevi chestionaţi au vârste cuprinse între 15 si 17 ani, fiind elevi ai claselor IX-XI.

Încrederea în sine presupune felul în care conştientizezi valoarea personală, modalitatea de a fi sau nu mândru/ă de tine. O bună încredere influenţează comportamentul.  Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea de sine în baza unor aptitudini sau abilităţi, prin comparaţie cu ceilalţi, sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar trebui sa fie. Astfel, ei pot ajunge să se considere lipsiţi de valoare, deoarece nu excelează în anumite domenii, sau nu pot fi capabili să stabilească anumite relaţii. Aşa se explică de ce 42% dintre repondenţi declară că au o încredere scăzută in ei.

58% dintre repondenţi, au o stimă de sine crescută, deoarece, pe de o parte, sunt acceptaţi de cei din jur, se bucură de apreciere şi prestigiu în grup, iar pe de altă, pentru că sunt mulţumiţi de aspectul lor fizic şi de însuşirile lor psihice şi intelectuale.

Se consideră că relaţiile interpersonale se află în strânsă legătură cu fericirea, cu sănătatea fizică şi mentală. Relaţiile sunt foarte importante pentru oricare din activităţile noastre zilnice, putând fi însă şi o sursă de tensiune psihică şi de nefericire atunci când sunt conflictuale. Familia este primul cadru  în care copii se definesc pe ei  şi lumea în care trăiesc. Bunăstarea emoţională şi spirituală a adolescenţilor este determinantă pentru identitatea lor, în majoritate covârşitoare  (88%) ,subiecţii  declarându-se  iubiţi şi apreciaţi de către persoanele importante din viaţa lor.

Un factor al conştiinţei de sine îl constituie activitatea şcolară şi natura relaţiilor cu adulţii, aprecierile acestora faţă de calităţile şi munca adolescentului.

Adolescenţii au mai multe valori şi atitudini comune cu părinţii decât au cu prietenii. Chiar dacă îşi consultă prietenii de aceeaşi vârstă referitor la diferite domenii ale culturii adolescentine, cum ar fi vestimentaţia, preferinţele muzicale, etc., ei continuă să ceară sfatul părinţiilor în probleme importante. Declarându-se în majoritate apropiaţi de părinţi, subiecţii  nu caută în mod necesar un prieten în persoana tutorilor.  Este adevărat totuşi că unele conflicte familiale sunt mult mai frecvente în timpul adolescenţei comparativ cu orice altă perioadă a dezvoltării şi că sunt mult mai intense în adolescenţa timpurie şi de mijloc comparativ cu etapa târzie.

Identitatea se formează progresiv şi presupune identificarea propriilor valori, interese şi abilităţi, evaluarea capacităţii de a lua decizii şi de a face faţă diverselor situaţii, alegerea vocaţiei, alegerea profesiei, a stilului şi drumului de viaţă.

Mare parte a subiecţilor conştientizează valoarea  cunoştinţelor acumulate în şcoală însă nu consideră  că sistemul actual de învăţământ răspunde cererilor lor. Îşi pun întrebări referitoare la motivele pentru care învaţă, la efectele acestei învăţări. Adolescentul trăieşte senzaţia că “trebuie să înveţe ce nu-i place”, în cele mai multe dintre cazuri această neplăcere fiind  consecinţa impunerii, a unei mize prea mari pusă pe materia  respectivă, fără însă a-i fi explicată şi utilitatea  acelei materii. Deşi  acordă educaţiei  o mare importanţă  în formarea  lor, totuşi, „experienţa de viaţă” în opinia elevilor chestionaţi, excede şcolii.

Pentru unii tineri viitorul profesional este un subiect central, clar şi în acest scop ei acordă un interes deosebit materiilor şcolare corelate cu viitoarea profesie. Un alt gen de tineri adolescenţi nu au fixată o profesie anume sau sunt influenţaţi de părinţi şi apropiaţi. (figura 10) În acest stadiu  se desfăşoară tranziţia către  viaţa profesională, studii universitare, acestea fiind  corelate cu  o viaţă independentă.

Modelele profesionale sunt oferite de mediul social, de ”moda”  referitoare la anumite profesii mai căutate în momentul acesta , ca şi de aspiraţiile familiei sau cele individuale. În general, preferinţa pentru anumite obiecte de învăţământ constituie un punct de plecare pentru alegerea profesională. Latura prospectivă a alegerii profesionale se conturează mai devreme decât cea referitoare la cunoaşterea aptitudinilor proprii şi a celor care corespund profesiunii alese. Profesiunea aleasă sau dorită îmbracă şi o conotaţie romantică.

Proprii tuturor oamenilor şi grupurilor sociale, aspiraţiile se manifestă, la adolescenţă, ca dimensiuni ce organizează şi structurează personalitatea, dându-i orientare şi sens.

Adolescenţii se află în plin proces de clarificare a valorilor. Imaturitatea aprecierii, dificultatea respingerii sau acceptării anumitor valori se rezolvă însă adesea prin supunerea faţă de grupul de vârstă, loc în care anumite gesturi şi atitudini care în afară nu-şi găsesc aprobare, ajung să fie acceptate.

Viaţa adolescenţilor este populată de familie, prieteni, studiu, activităţi profesionale, precum şi de preocupări psihologice, filosofice.

Ceea ce îi preocupă pe elevi în legătură cu propria persoană şi mediul lor apropiat ar fi , in ordinea importantei:  dezvoltarea personală, relaţia bună cu părinţii  – şi pentru mai târziu  aspiraţia către o viaţă de familie  împlinită-, confortul material. (figura 11)

Atracţia spre diferite profesii e implicată tot mai mult în dialogurile interioare încărcate de elemente evaluative şi influenţate de diferite modele. Aspiraţiile (profesionale) dau deschidere personalităţii spre viitor, în direcţia afirmării depline în viaţa socială.

Repondenţii au declarat că sunt în căutarea oportunităţilor  prin care să îşi identifice ariile în care sunt competenţi şi prin care să îşi  exprime calităţile  faţă de grupul de  colegi şi prieteni.  Sunt interesaţi să îşi dezvolte abilităţile de comunicare , negociere, rezolvare de probleme, şi a celor de a face faţă situaţiilor de criză.

Leave a Reply

© Ordes.ro - Toate drepturile rezervate - Admin
made by necenzurat